Primul meu ban!

Views: 80

Acesta este un post de maxim interes, de crestere a traficului, de partinire, de sursa de tensiune, de furori… de identificare a problemelor mele privind propria-mi agresivitate, de confirmare a acesteia.

Ca in orice conflict pe care il am, refuz linkuirea. Voi inchide comentariile daca cei implicati vor dori sa faca prea mare valva in acest subiect. Prefer sa nu fie comentarii… fiecare sa creada ce vrea, nu trebuie sa fie un vinovat, tre’ sa fie o „lectie de viata” pentru cei ca mine, adica etichetati drept agresivi.

O domnisoara de pe un „blog de cultura” (pe titulatura asta s-a castigat si premiu, nu l-am flatat eu) a facut o recenzie de toata jena la una din povestirile lui Salman Rushdie. A fost subiectiva si intre alte afirmatii, are una ce include cuvantul „prost/proasta”. Adica povestirea este proasta. Lucrarea analizata de dansa este catalogata in mult prea multe cuvinte ca fiind denigratoare. Intre afirmatii, mentionez: „Ma gandeam ca, fiind atat de proasta, nici macar sa nu amintesc de ea. Asta pana cand am adunat cateva mirari-ce exprimare este asta?! Mirari…- de genul “pai auzisem ca e super buna. Nu imi dau seama exact daca se poate spune despre Rushdie ca este un scriitor la moda, in maniera “Coelho””/ Iar Harun si Marea de Povesti este o poveste proasta.”

Bun, consider ca e un blog de cultura, omit aspectul ca by default „blog” inseamna „personal” si ma transform in aparatorul lui Rushdie. Sunt calma si imi spun punctul de vedere: „“Am stat destul de mult in cumpana daca sa ma chinui sa fac recenzie la aceasta carte.” Poate daca stateai in pod sau sfoara iti venea o idee mai buna si nu ai fi scris nimic. Ar fi fost mai bine, crede-ma. Impresia mea este ca de fapt ai vrut sa-i deranjezi pe cei care il iubesc pe Rushdie. Daca ti-ai permis sa-l compari pe acesta cu Coelho asta-mi spune tot despre calitatea asocierilor tale. Gasesc nejustificata afirmatiile tale “fiind atat de proasta” sau “Harun si Marea de Povesti este o poveste proasta”. Personal cred ca este impardonabil sa afirmi asa ceva luand in calcul doar impresiile tale subiectivizate nejustificat. Intr-un final, nici macar nu inteleg de ce ma consum sa ma iau de tine ca si asa e inutil. Sunt unii care vad ca caii (!)oricat ai incerca sa le explici simbolurile sau mesajele.” Asta pentru ca cineva se obosise sa-i explice domnisoarei simbolurile. Dar era prea grele pentru ea…

Cineva imi raspunde: „@ Rebecca: Si eu sunt o “fana” a lui Rushdie, dar recenzia Ralucai nu m’a deranjat absolut deloc (eh…poate putin putin comparatia cu marea senzatite literara Coelho). Cred ca e important sa stim sa respectam parerile altora ca atare (nu “subiectivizate nejustificat”; o parere este prin excelenta “subiectiva”) fara sa le luam ca un afront personal”

Evident ca astept sa se produca seisme. Moderatorul, initiatorul, sefu’ la blog imi raspunde „Subscriu la ceea ce a spus *** (numele cititorului) in legatura cu parerile altora. Drepturile noastre se opresc acolo unde incep drepturile celorlalti.Iar daca eu nu dau 2 bani pe Dostoievski, de exemplu, am dreptul sa scriu chestia asta pe blog.”

Acum deja m-am iritat. Teoria lor este simplista si spune asa: parerile prin definitia lor sunt subiective (corect), fiecare poate sa-si exprime propria-i parere (corect) si pentru ca adjectivul „prost” fusese deja folosit cu mare iscusinta chiar de domnisoara impricinata si etichetarea „de doi lei” ii apartine lu’ sefu’ la blog aplic si eu gandirea asta minimalista si spun: „X, esti o proasta!” sau „X, esti de doi lei”. Am aplicat principiile logicii lor, n-am pus nimic de la mine. M-am adaptat! Nu am facut-o pentru ca as fi crezut-o sau nu (irelevanta opinia mea), am facut-o ca exemplu. Ce-i gresit?! Aici pierd esenta.

Imi raspunde o cunostinta mai veche de-a mea, careia stiam ca i-am ramas undeva in gat: „rebecca, nu inteleg de ce trebuie sa fii atat de agresiva peste tot”. Se referea la un incident mai vechi de-al meau cu un alt blog ce se dorea insigator la cultura si pe care eu l-am catalogat drept „de haita” datorita agresivitatii cu care te intampinau. Tu n-aveai pareri, le aveau ei pentru tine. O intreb de unde-i generalizarea asta nejustificata, mi se raspunde „ok, retrag generalizarea. ‘de ce trebuie sa fii atat de agresiva uneori?’” Ma acuza pe chestii trecute, ii raspund in incercarea de a cvasi-lamuri subiectul, nu-mi mai raspunde, in fine. Care-i finalul? Scurt: „Rebecca tocmai a primit BAN. Invata sa vorbesti!” Evident ca dau comment, in ciuda banarii, evident commentul este sters. Irelevant, nu ziceam mare lucru decat: „Uau!” si il faceam pe sefu’ la blog un soi de Mesia intre oameni. Invata sa vorbesti?! ma lamureste ca nu s-a inteles ceea ce am avut eu de spus. Intuitia imi spune ca sunt luata in colimator de mult- nu de alta dar deranjam.

Seara, intoarsa de la Broasted Chicken, unde am servit un pui delicios, la sugestia lui Mihai intru pe mes intr-o incercare de a lamuri afirmatia „oamenii cu tulburari comportamentale?” adica eu, precum si motivul banarii mele. Discutie lunga avuta cu sefu’ la blog. Ce am inteles eu: ca trebuiam bannata pentru ca nu este permis ca cineva sa se ia de echipa proiectului, ca sunt foarte agresiva, ca am avut multe reclamatii si un ochi statea pe mine, ca nu sunt dorita, ca nu este un blog de cultura ci unul personal, asa ce cei ce fac recenzii sunt liberi sa scrie ce vor despre orice autor sau oricare carte. Spicuiesc:

„(12/8/2007 12:23:57 AM): n-am nimic cu tine
(12/8/2007 12:24:03 AM): si chiar imi pare rau ca a trebuit sa fac asta

(12/8/2007 12:25:24 AM): blogul e o chestie personala
Rebecca Mohl (12/8/2007 12:25:25 AM): da se poate
(12/8/2007 12:25:26 AM): nu e un ziar
(12/8/2007 12:25:42 AM): *** e blogul meu (oficial) si al intregii echipei (de fapt)
Rebecca Mohl (12/8/2007 12:25:46 AM): dar e un blog de cultura ***
Rebecca Mohl (12/8/2007 12:25:53 AM): ati primit premiu pt asta
(12/8/2007 12:25:54 AM): Rebecca, orice ar fi, e al meu
(12/8/2007 12:25:58 AM): eu stabilesc regulile acolo

(12/8/2007 12:30:44 AM): pe scurt, situatia sta in felul urmator
(12/8/2007 12:31:16 AM): de data asta nu cred ca ai insa CHIAR DACA aveai dreptate, rezultatul era acelasi
(12/8/2007 12:31:24 AM): doar ca probabil ma luam si de ea dup-aia
(12/8/2007 12:31:29 AM): insa in niciun caz public

(12/8/2007 12:40:29 AM): eu ti-am dat ban dintr-un singur motiv rebecca: nu pot risca sa te las iar sa jignesti un om din echipa (voit sau nu)
Rebecca Mohl (12/8/2007 12:40:51 AM): asta-i cu drobul de sare
(12/8/2007 12:40:56 AM): poate ca da
(12/8/2007 12:24:03 AM): si chiar imi pare rau ca a trebuit sa fac asta

(12/8/2007 12:44:27 AM): daca X (cea care a facut recenzia mult contestata de mine) nu era in *** (numele blogului) *** (numele unui proiect) nu exista; nici in bucuresti, nici in timisoara, nicaieri
(12/8/2007 12:44:35 AM): (e doar un motiv pt care cred in ea) (X)

Rebecca Mohl (12/8/2007 1:12:01 AM): si atat sa-mi spui recunosti ca era o chestiune de timp sa fiu banata?
(12/8/2007 1:12:48 AM): nu era neaparat o chestiune de timp insa da, erai luata in vizor si eram convins ca data urmatoare cand mi se pare ca devii iar agresiva sa iti dau ban
(12/8/2007 1:13:18 AM): * eram hotarat (nu convins)

Cam asta a fost! Era o chestiune de timp sa i se para ca sunt agresiva! Ideea este ca eu pot intra (daca vreau) pe site-ul respectiv, ca urmare, copy/paste-urile pe care le-am facut in dimineata asta! Mie imi placea proiectul, ca urmare exista doua sectiuni acolo pe care eu le-am sugerat „Citate de la cititori” si „Intreaba-ne ceva”. Mi s-a multumit, nu astept statuie. Asta a fost deranjul nr. 1: unul din cititori- sau poate mai multi- au inteles ca eu fac parte din proiect: „Sefu’ la blog, Rebecca, iata ce voiam sa spun cu sugestia de mai sus : voi, echipa booklog sa creati un nou site.” Greseala nr. 2 este evidenta: am atacat oameni (intotdeauna argumentat) din echipa, corectez, nu oameni, recenzii. Recenziile lor. Unele recenzii! Greseala 3- m-am implicat prea mult, realizand un afis pentru un proiect desfasurat de echipa. Afis care iesea in evidenta. Timisoara nu poate sa eclipseze. Greseala 4- am vorbit despre proiectul 100de carti in cadrul proiectului lor. Nu se face asa ceva! Sunt cu acelasi target, nu-i vorba de concurenta (inca) dar sunt convinsa ca nu a fost o idee buna. Mai am si altele dar am obosit deja subiectul.

Concluzie: doar parerile apreciative te scutesc de ban. Cand deranjezi pe undeva, ti se explica frumos ca e o chestiune de timp sa ti se inchida usa-n nas. Nu am injurat „ca la usa cortului” am facut-o „proasta” pe X pentru ca am aplicat principiile gandirii simpliste. Am folosit un cuvant pe care l-am copiat de la ea, nu l-am introdus eu tam-nasam.

Ma spal pe maini de blogul de cultura si poate „cultura” ar trebui sa nu mai fie asociata cu acesta. Pentru ca asta nu-i cultura! Trag aer in piept si zic: „dupa mine potopul!”