Finalmente, mi-am predat lucrarea!

Views: 65

Gata! Lansez oficial dezlantuirea adevaratului Eu. De o saptamana sunt terminata psihic, deconcentrata, nu pot actiona la capacitati maxime. O sa dezlantui bestia din mine, creatorul si barfitorul. Nu am putut sa fac nimic din ceea ce-mi placea, pentru ca era impetuos a preda lucrarea de dizertatie. Ieri, dupa „lupte seculare care au durat aproape 30 de ani” am reusit sa predau netrebnicita si azi pot racni: I AM BACK AGAIN! Ce a fost greu a trecut, acum mai am examenul si sustinerea lucrarii, dar astea mi se par chestii marunte. Predarea ei, asta m-a omorat. Sa-i dam drumul…

Ma simt atat de usurata incat nici nu mai realizez ca mi-e plina agenda de chestii pe care le-am amanat si acu’ e musai sa le fac. Pot si am timp sa le fac. Asta e important. Bag acu’ repede un post in care am de zis nimic si ma pun pe plimbari in incercarea de a rezolva respectivele chestii. Abia astept sa-mi procur noi subiecte de scris, ca doar din contactul cu alti oameni imi vin mie ideile geniale. Si ma simt si mai frumoasa azi ca mi-au zis copiii ca seamana Pocahontas cu mine si de-acu le-am spus sa nu ma mai strige Rebe, ci Pocahontas. Sunt noua printesa indiana… Apropo, de ce draci a scos editura X povestea lui Pocahontas in varianta de „povesti pentru copii”, pentru ca eu le-am citit-o azi copiilor (fara sa o citesc in prealabil) si am ramas siderata (nu numai eu dar si ei) ca toata povestea era cu John Smith care comercializeaza tutun, ba mai mult face si bani frumosi din asta… Ce au putut bietii copii de 4 ani sa priceapa de aici? Sa cultive si ei in ghivece prin apartamente? Stupida poveste… Important e ca seamana Pocahontas cu mine, cu atat am ramas si eu si ei din poveste.

Acu’ ma car, libertate dulce libertate…