Consfatuiri 2007

Views: 43

A fost foarte frumos la consfatuiri si mai ales instuctiv. Bine ati venit, la o noua intalnire a cadrelor didactice din invatamantul prescolar. Ca intotdeauna, lume multa, agitatie, regasiri intre cadre didactice, pupaturi in aer sa nu se ia rujul.
– Ah, X, ce faci pe-aici?
– Ce sa fac draga, la consfatuiri…
– Te consfatuiesti?
– Te las draga, uite-o si pe Y!
Aceeasi conversatie, se schimba interlocutoarele. Dupa saluturi, pupaturi, urari de bine si deja complimente „dar ce bine arati draga” si raspunsurile la complimente cu alte complimente, ca dovada a bunei cresteri „eh, fac si eu ce pot. Am slabit 100 de grame, dar tu, tu arati exceptional” se fac grupurile. Gruparea se face pe criterii limitate: fie sunt colege de servici, fie sunt prietene, fie nu si-au gasit perechi si din refuzul de a sta izolata, se face introducerea repede intr-un grup. Incep discutiile deschise: „dar ce frumoasa nunta a avut X”- se dezvolta subiectul pana la luna de miere, „dar ce copil frumos are Y”- se dezvolta subiectul pana dupa botez, „dar unde ti-ai facut costumul, rochia, freza, dintii, unghiile, rama de la ochelari (spuma cadrelor didactice poarta ochelari cu rama groasa, patratoasa, cu rosu sau negru)… altele in gen sau nu… Subiectele nu sunt foarte variate, insa din lipsa stricta de timp, dar asta e bucuria participarii la consfatuiri.
Dupa ce subiectele generale s-au epuizat, unele rautacioase trec la barfa: „ai vazut ce freza are X?” Daca X se apropie de barfitoare, acestea pun un zambet larg pe fata si intotdeauna una curajoasa spune: „X, chiar de tine vorbeam, dar ce freza deosebita ai, arati exceptional”… Suntem invitate sa ne-mprastiem prin sali, fiecare la grupa lui. Stam pe scaunele, notam cu o constinciozitate tot ceea ce ni se spune sa scriem, nu intrerupem pentru ca nu se face asa ceva decat daca una e rautacioasa si isi fabrica vreo problema care nu e neapart o problema, nu avem pareri pentru ca ceea ce ni se spune are caracter de axioma, ne imbulzim (asta chiar nu-mi place dar e foarte greu sa se rezolv problema asta) sa ne trecem pe foaia de prezenta, dupa aproximativ 1 ora incep sa sune telefoanele pentru ca unele n-au respect sa si le opreasca doar e sedinta intr-un final nu tre’ sa ne comportam ca niste copii, lumea incepe sa murmure ca unele n-au rabdare sa astepte partea cu „daca aveti intrebari sau nelamuriri” si oricum cand sunt intrebate daca au ceva de spus ele spun ca nu, dar li se face public observatie ca sa aiba rabdare si sa nu mai discute intre ele; suntem incurajate sa facem totul ca la carte, suntem felicitate ca „am primit cu caldura in suflet copiii” si sfatuite sa-i ducem „pe cele mai inalte culmi” si sa pricepem ca educatia este „la loc de cinste”. Trebuie sa ne fie in clar ca planificarea activitatilor educative reprezinta „oglinda activitatii noastre”, ca a completa planificarea reprezinta „o piatra de incercare”, ca programa activitatilor instructiv-educative trebuie sa fie „cartea de capatai” pe care fiecare dintre noi trebuie s-o studieze permanent, dar nu in ultimul rand ca „planul scolar trebuie sa fie sfant”. In final, am fost informate ca in „municipiul Timis” cadrele didactice care vor avea un bebe vor primi o prima. Apoi s-au recapitulat reusitele „anilor trecuti dar mai ales a anilor care au trecut in urma”, am fost impulsionate sa ne pastram zambetul de azi „ceas de ceas si zi de zi”. Si pentru ca suntem cetateni europeni putem participa cu copiii la concursuri pe teme europene, unde sarcina lor este sa identifice „steagul care nu a fost abordat in joc.” Eu personal cred ca a fost foarte binevenita editia din acest an. Am aflat multe informatii atat de utile noua cat si copiilor pe care in misiunea noastra sfanta trebuie sa-i educam. Se simte ca suntem in Europa, deoarece comparativ cu anii trecuti din trecut, multe s-au schimbat, in sensul ca nu mai sunt la fel. A fost un bun prilej sa ne bucuram unii de altii si sa ne regasim vechi cunostinte pe care nu avem asa in general timp sa le contactam, si mai ales sa fim informate pentru noul an scolar pe care il avem in fata, un an greu pentru ca se stie de la televizor ca sunt multi copii inscrisi dar mai ales sa pornim pe un drum pe care doar noi, prin misiunea noastra, il putem presara cu satisfactii si bucurii, pentru ca asta inseamna sa fii cadru didactic, sa fi un model si un creator, atat de planificare, pentru ca asta face parte din perfectionarea noastra cat si de copii, pentru ca ei sunt dovada daruirii si simtirii meseriei de a fi cadru didactic.
Nu pricep de ce nu a aplaudat nimeni anul asta, ca anii anteriori din trecut, se apreciau cadrele didactice competente cu reusite pe plan profesional, cu aplauze, dar probabil ca anul asta nu au mai avut timp sa ne prezinte si rezultatele. Ca sigur ca am avut rezultate foarte exceptionale, pentru ca tot timpul s-a lucrat la cote maxime de seriozitate si profesionalism.