Views: 71

„451 grade este temperatura la care hartia din care sunt facute cartile ia foc si se mistuie” asa incepe. Destul de ciudat sa ma cucereasca o carte inca din motto. Romanul este o distopie. Principala tema o reprezinta distrugerea trecutului in vederea dominarii prezentului si viitorului.

Montag este un pompier insa meseria este inversata. Adica in loc sa stinga incendiile, pompierii le provoaca. Cei care se incumeta sa pastreze carti sunt raportati de catre vecini si asa intra in scena pompierii. Ei curata biblioteci intregi si in cazul in care proprietarul acestora se incapataneaza sa nu fie cooperant, nicio problema, poate sa ramana alaturi de carti, focul mistuie orice. Cartile reprezinta parte a trecutului colectiv, un trecut neagreat si negat, in curs de a fi rescris. Activitatile principale in aceasta utopie negativa ar fi urmarirea emisiunilor TV si „uitarea” conferita de niste pastile. Nimeni nu-si pune intrebari si toti traiesc intr-o lume a repetitivitatii zilei de ieri. Nimeni nu e fericit dar nici macar nu sunt incearcati de sentiment, de unde sa stie ca el exista?! Clarissa McClellan, o tanara inadaptata, reuseste sa-l tulbure pe Montag cu intrebarile sale existentiale si cu indoielile sale. Stie prea multe… Sursa este insa mentorul acesteia, unchiul. Sunt mult prea multe chestiuni indoielnice pe care aceasta le prezinta. Sunt prea multe franturi dintr-un trecut necunoscut care incita. Oamenii au trait si altfel decat acum?!

Baetty, seful pompierilor are varianta oficiala a trecutului. Le-o prezinta acestora ori de cate ori intervine indoiala. Iar Montag are nevoie s-o auda din ce in ce mai des si din ce in ce mai convingator deoarece a comis o greseala grava. A sustras niste carti din incendiile la care a luat parte. Cu cine sa imparsaseasca teribilul secret daca nu cu Mildred, sotia lui. Doar ca omite un amanunt, ea este incantata de tot ceea ce-i ofera actuala societate asa ca a-i citi acesteia franturi de povesti nu este deloc o idee buna. Dualitatea este mult prea puternica pentru Montag asa ca este o chestiune de timp ca autoritatile sa se sesizeze si sa-i incendieze propriile carti salvate cu multa precautie. Devine persona non grata si o societate intreaga va fi pe urmele lui. Ramane un singur lucru de facut: sa memoreze continutul cartilor citite. Incantarea survine din intalnirea cu alti „clandestini”, sunt sute de carti memorate de cei care inca mai cred ca „a citi” se asociaza cu libertatea individuala.

Cartea se citeste repede si incita. Pe mine m-a cucerit si cu siguranta am fost frustrata la gandul ca cineva ar putea avea puterea sa-mi arda cartile din cutie… Si totusi nu-i neaparat o idee absurda. N-as exclude posibilitatea. Suntem inconjurati de atata incultura/cenzura incat daca intr-o zi s-ar interzice cititul n-as fi surprinsa, m-as apuca rapid sa memorez.